European Health & Fitness Forum 2020 – principalele aspecte discutate

Ediția din acest an a European Health & Fitness Forum organizată de EuropeActive, în parteneriat cu FIBO, a avut loc miercuri, pentru prima dată într-un format virtual. Astfel, cei care au dorit să urmărească prezentările liderilor din industrie au putut face asta online.

Subiectul principal al conferinței a fost modul în care industria fitness din Europa își revine după criza generată de pandemie și la ce putem să ne așteptăm în viitor.

Idea care a fost promovată de către toți speakerii a fost faptul că toți cei care lucrează în acest sector, fie că vorbim despre asociații, cluburi de fitness sau afaceri conexe, trebuie să-și unească forțele și să colaboreze pentru a promova sectorul fitness ca un element cheie în sănătatea societății și pentru a obține sprijinul necesar din partea guvernelor europene.

De asemenea, criza COVID-19 a accelerat digitizarea, iar trendul referitor la tehnologie care era deja în creștere, nu va dispărea prea curând. Acest proces necesită investiții și noi competențe, dar are și cele mai mari beneficii.

The Future Now - Magnus Lindkvist

Primul speaker a fost Magnus Lindkvist, un futurolog, care a discutat despre viitorul industriei și a afacerilor din domeniul fitness afectate de pandemie. Acesta a încurajat investițiile în digitizare, explicând că această criză poate fi și un prilej excelent de a reinventa sectorul fitness și de a schimba modul în care cluburile de fitness sunt percepute.

Lindkvist spune că mult timp, sălile de fitness au fost victimele propriului succes, iar acum trebuie să se trezească din acest ”somn al succesului” și să înceapă să inoveze. Momentele cele mai dificile din istoria omenirii au dus și la cele mai importante inovații, iar situația actuală nu este altfel.

Părerea sa despre industria fitness este cu siguranță interesantă. Lindkvist crede că acest sector tinde să se concentreze prea mult asupra propriului scop fără să se hotărască care este rolul său în societate: este un serviciu medical, care ajută oamenii să aibă un stil de viață sănătos, sau face parte din sectorul sportiv, legat de celebrități și dorința de a fi ”cool”.

Piața de fitness europeană și impactul COVID-19

Karsten Hollasch, reprezentant al companiei de consultanță și audit Deloitte a prezentat un nou raport al companiei referitor la modul în care sectorul de fitness din Europa și-a revenit după perioada de carantină. Din păcate, piața din România nu s-a aflat printre cele studiate în acest raport.

Raportul Deloitte a fost publicat chiar miercuri, în timpul conferinței, și adună informații de la mai multe lanțuri mari de centre de fitness din Europa pentru a studia impactul crizei sanitare, pe termen lung și mediu, asupra cluburilor de fitness din Europa.

Rezultatele raportului sugerează că pe lângă principalele aspecte care s-au schimbat extrem de mult în ultimele luni – digitizarea, consolidarea și modelele hibride – sectorul se concentrează mai mult pe refinanțare, pe îmbunătățirea bilanțurilor și pe regândirea unei strategii generale de afaceri.

Potrivit Deloitte, majoritatea lanțurilor de fitness își vor reveni la normal până la finalul lui 2021, iar existența cluburilor de fitness este periclitată doar parțial. Niciunul dintre operatorii de fitness chestionați pentru raport nu a spus că existența clubului său este într-un pericol foarte mare.

Raportul ia în considerare peste 20 de milioane de vizite la centre de fitness în Europa și spune că sălile de fitness sunt un loc sigur, cu extrem de puține infecții de COVID-19 care au fost identificate în astfel de centre.

Impactul COVID-19 asupra pieței de fitness din Marea Britanie

Cei de la 4Global au pus la punct un raport despre modul în care sectorul fitness din Marea Britanie și-a revenit în primele opt săptămâni după perioada de carantină, când au fost închise.

Potrivit raportului, prima săptămână după redeschidere, 47,5% dintre cluburile de fitness britanice și-au redeschis porțile și au văzut o revenire de 20%. La finalul perioadei studiate, 68,5% dintre cluburi erau deschise, iar procentul de recuperare al afacerii era de 47,4%.

Un alt aspect interesant este faptul că sălile de fitness budget, ale căror membrii preferă mai ales contracte de o lună, au fost mai afectate de criza sanitară la redeschidere pentru că le-a fost mai dificil să-și convingă membrii să se întoarcă. În schimb, cluburile ale căror membrii au contracte pe termen lung, mai ales cele pe 12 luni, au reușit să-și atragă membrii mai rapid.

De asemenea, cluburile care au targetat membrii tineri, profesioniști, au avut cele mai bune rezultate în retenție și re-atragere a membrilor.

Utku Toprakseven, reprezentant 4Global, spune că recuperarea sectorului de fitness este o călătorie nu un punct în timp, ce poate dura până la opt luni, dacă nu vom trece printr-o perioadă de ”lockdown” major precum cea din primăvară.

De asemenea, Toprakseven subliniază importanța colaborării dintre operatorii de fitness și împărtășirea informațiilor pe care aceștia le au. Este esențial un parteneriat între toate asociațiile și operatorii de fitness pentru a sublinia importanța acestui sector în societate.

Noua viziune EuropeActive

Președintele EuropeActive, David Stalker, a expus noua viziune a asociației pe care o conduce și care sunt aspectele pe care se va concentra în următorii ani.

Acesta a încurajat operatorii de fitness să se desprindă de trecut și să accepte că sectorul fitness se schimbă, iar asta poate fi un lucru bun. El a explicat importanța de a identifica și a adresa vulnerabilitățile sectorului pentru a putea merge mai departe.

David Stalker a prezentat noul manifest al asociației intitulat Horizon 2025 ce cuprinde patru aspecte esențiale asupra cărora asociația dorește să se concentreze în următorii ani – recunoașterea sectorului fitness ca parte integrată a sistemului de sănătate, accelerarea digitizării și educarea operatorilor de fitness din Europa asupra importanței acestui aspect, câștigarea încrederii comunităților și alinierea cu obiectivele Națiunilor Unite referitoare la dezvoltarea sustenabilă.

Al patrulea punct al acestui manifest este dorința de a deveni un sector matur în ochii guvernelor și a societății prin impunerea unor noi standarde atât pentru forța de muncă din acest sector, cât și pentru facilități.

Sălile de fitness sunt de domeniul trecutului?

Aceasta a fost întrebarea la care a încercat să răspundă Natalia Karbasova, CEO al FitTech Company. Ea a discutat despre modul în care tehnologia ajută adoptarea mai ușoară a unui stil de viață sănătos, fără să includă neapărat și cluburile de fitness. În contextul pandemiei și a serviciilor virtuale care au cunoscut o creștere uriașă, 63% dintre germani spun acum că pandemia le-a demonstrat că nu mai au nevoie de o sală de fitness.

Cu toate acestea, Karbasova spune că sălile de fitness nu vor dispărea de pe piață în totalitate. Cluburile trebuie să devină o comunitate, al treilea loc după acasă și birou, unde te duci să socializezi și să fii văzut. Ea a mai explicat că în ”noul normal”, cluburile de fitness trebuie să se concentreze pe trei aspecte – să construiască o comunitate, să creeze încredere și să adreseze o necesitate specifică.

La final, Karbasova a făcut și câteva recomandări. Pandemia a schimbat preferințele consumatorului către mai multă flexibilitate, antrenamente acasă și o comunitate digitală. Marii jucători din industria tehnologiei au început să intre pe piața de fitness acasă cu o rapiditate uimitoare, iar sălile de fitness trebuie să își regândească scopul și să ofere servicii mai variate.

Cum au trecut peste pandemie cele mai mari lanțuri de fitness din Europa

Directorii celor mai important lanțuri de fitness din Europe, Basic-Fit, Pure Gym Group, SATS și Anytime Fitness Germany, au discutat despre modul în care au trecut peste perioada de lockdown și cum au redeschis cluburile.

SATS și Pure Gym au vorbit despre cum au menținut legătura cu membrii prin aplicațiile lor de mobil dedicate, iar acum acestea sunt principalul mod de comunicare cu membrii, mai ales când vine vorba de gradul de ocupare și măsurile de siguranță.

Din experiența ultimelor luni, membrii mai tineri până în 30 de ani sunt mai ”curajoși” și s-au reîntors mai repede la sală, în timp ce membrii din grupele de vârstă mai înaintate sunt mai rezervați și mai îngrijorați față de măsurile de siguranță.

Tipurile de abonamente vândute contează mult și atunci când vine vorba despre perioada medie în care un membru rămâne loial unui club. De exemplu, pentru PureGym, unde majoritatea abonamentelor sunt lunare, media loialității este de 17 luni, în timp ce pentru SATS, care are un program special de binding, media este de 26 de luni. Pentru Basic-Fit care oferă abonamente lunare de 19,9 euro în toate țările în care se află pe piață, media loialității membrilor este de 23 de luni.

În Olanda, pentru că toate cluburile Basic-Fit s-au concentrat foarte mult pe comunicarea cu membrii în timpul carantinei, după redeschidere, revenirea membrilor a fost în proporție de 98%. Acest lucru s-a datorat și antrenamentelor virtuale puse al dispoziția membrilor.

Pentru fiecare companie, perioada în care cluburile au fost închise, precum și cea de redeschidere a fost dificilă și fiecare și-a adaptat strategia generală în funcție de contextul țării în care operează. În schimb, un singur lucru a fost comun tuturor – digitizarea și investiția în tehnologie. Cu toții au fost de acord că acesta este ”mega-trendul” din următorii ani, și toate aceste companii au alocat deja bugete semnificative pentru investiția în spațiul digital, în digitizarea operațiunilor și în serviciile virtuale, pentru a adopta un model de sală hibrid.

Imagine principală - copyright © EuropeActive